Studiul 8 – SABATUL ȘI SFÂRȘITUL
_TM Efes 3,9 – „şi să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile”
Faptul că suntem creați de Dumnezeu în mod unic dă valoare ființei umane.
Oricine am fi, avem valoare în ochii Tatălui nostru. Suntem o familie.
Creația ne oferă un adevărat sentiment de stimă de sine.
1.Duminică – Judecata, Creația și responsabilitatea noastră
Dacă nu suntem decât un produs al întâmplării, viața nu are rost.
Creația ne oferă un imperativ moral, o responsabilitate în fața Creatorului.
Apoc 14,7 – „temeți-vă… ceasul judecății… închinați-vă!”
Rom 14,10 – de ce judeci?… toți ne vom înfățișa înaintea scaunului…”
Iacov 2,12 – Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei, căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruie judecata.
Judecata implică responsabilitate morală.
În vremea sfârșitului, cele trei solii sunt o chemare la închinare.
Legea și în special Sabatul este implicat în închinare.
2.Luni – Sabatul și Creația
Întreita solie care are în centru închinarea la Creator a venit tocmai în vremea când evoluționismul începea să cucerească lumea intelectuală.
Sabatul se află în centrul marii lupte. Baza închinării este tocmai creația.
Gen 2,1-3 – …Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea…”
Exod 20,8-11 – … căci în șase zile a făcut… cerul, pământul, marea”
Apoc 14.6.7 – ..închinați-vă Celui ce a făcut cerul, pământul, marea…”
În porunca 4 se vede legătura dintre creație și răscumpărare.
Sabatul este un simbol al odihnei mântuirii.
Sabatul este un semn al loialității față de Creator (Ezec.20,12.10)
Sabatul un simbol al neprihănirii prin credință, al renunțării la fapte.
Sabatul este o conexiune între trecut și viitor.
Sabatul ne cheamă la refacerea relației noastre cu Dumnezeu.
3.Marți – O amăgire nu chiar atât de subtilă
Unii cred că Dumnezeu este Creatorul dar s-a folosit de evoluție și de ere lungi de milioane de ani. Este un compromis al necredinței.
Ps 33,6.9. – Căci El zice şi se face; porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă.
Evrei 11,3 – Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.
Dumnezeu a făcut lumea în 6 zile literale. Cuvintele ebraice nu permit altă interpretare. Dacă zilele crației sunt ere, Sabatul poate fi pus la îndoială.
Asta era și intenția vrăjmașului, în pregătirea pentru amăgirea finală.
4.Miercuri – Creația, Sabatul și sfârșitul timpului
Marea Luptă milenară este despre autoritatea și caracterul lui Dumnezeu.
Apoc 14,7 – o chemare să ne temem și să ne închinăm lui Dumnezeu
Apoc 14,9 -este un apel de a nu ne închina fiarei, să nu primim semnul ei
Apoc 14,12 – descrie un popor care păzește poruncile lui Dumnezeu și credința lui (în) Isus.
Închinarea – este esența conflictului final.
Creația este la baza tuturor adevărurilor pe care le avem.
Sabatul este simbolul veșnic și imuabil al crației.
Nesocotirea sabatului reprezintă uzurparea autorității lui Dumnezeu.
Dragostea față de Dumnezeu este exprimată și prin păzirea poruncilor Lui.
Sabatul este simbolul sau semnul exterior care deosebește pe închinătorii lui Dumnezeu (semnul interior fiind caracterul).
5.Joi – Sabatul și odihna veșnică
Sabatul este un loc de refugiu, într-o lume zbuciumată, un „palat în timp”.
Cum se va bucura cineva de odihna veșniciei dacă nu se bucură acum de odihna sabatului? Sabatul anticipează odihna veșnică. (Evrei 4,8-11).
Isaia 65,17 – Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou;
Isa 66,22 – cerurile cele noi şi pământul cel nou, pe care le voi face…
2 Petru 3,13 – aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou,
Apoc 21,1 – Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou
Evreii vedeau în sabat o pregustare a lumii care urmează să vină.
Întreita solie îngerească ne îndreaptă spre Creatorul nostru care va face toate lucrurile noi.
6.Vineri – închinarea îngerilor
În scena închinării îngerilor este amintită mereu ideea creației: „căci Tu ai făcut toate lucrurile” (Apoc 4,11.
Porunca a patra conține semnele unui sigiliu: Numele (Domnul Dumnezeu), Titlul (Cel care a creat, Creatorul), Teritoriul (Cerul și pământul).
O înțelegere corectă a Sabatului ne influențează atitudinea, alegerile și acțiunile.
Întrebări de sinteză:
-Cum înțelegem că numai Creația ne dă adevărata stimă de sine?
-Ce legătură este în Creație și, respectiv, evoluție și responsabilitate morală?
-De ce credem noi că zilele creației au fost zile literale?
-De ce atacă vrăjmașul cu atâta vehemență sabatul?
-Cum leagă sabatul trecutul de viitorul nostru?