Studiul 5 – BABELUL ȘI TOATE POPOARELE PĂMÂNTULUI

Duminică – Blestemarea lui Ham

Noe a băut vin fermanetat și s-a îmbătat
Fiind amețit de vin, Noe s-a lăsat gol în cortul lui.
Neascultare, Goliciune, Învelitoarea, Blestemul și Binecuvântarea
Sem și Iafet își respectă tatăl și rezolvă problema.
Nerespectarea părinților (trecutul) va afecta pe copii (viitorul).
Blestemul conține perspectiva binecuvântării: Canaan = a cuceri.
Noe bând alcool ne arată cât de fragili și predispuși la păcat suntem.

Luni – Genealogia din Geneza

Noe – face legătura între antediluvieni și postdiluvieni
Noe a născut pe cei trei fii la vârsta de 500 ani
Noe avea 600 de ani la potop.
Noe a mai trăit după potop încă 300 de ani, a murit la 950 ani.
Când Adam a murit, Lameh, tatăl lui Noe avea 56 ani, deci Lameh l-a auzit pe Adam povestind multe lucruri pe care la rândul lui le-a transmis lui Noe.
Geneza conține un arbore genealogic al lui Noe și al fiilor săi.
Rostul genealogiei din Geneza:
1.Detaliile date arată spre o realitate istorică.
2.Arată continuitatea dintre trecut și timpul scrierii
3.Constatăm fragilitatea umană și urmările neascultării.
Genealogia sugerează cifra 70, corespunzând cu membrii familiei lui Iacov, bătrânii lui Israel, ucenicii lui Isus.
Faptul că personajele Genezei au fost reale, sugerează faptul că și evenimentele descrise în Geneza au fost reale.

Marți – O singură limbă
Supraviețuitorii potopului au descălecat în Șinear, Babilon.
Dorința de a zidi un turn până la cer, dorința de înălțare.
Până la cer = mai înalt decât nivelul apelor potopului.
Dorința de a avea o salvare în cazul unui alt potop – necredință.
Dorința de a nu fi împrăștiați pe tot pământul – era contrară planului divin care era să se răspândească pe tot pământul.

Miercuri – Haidem să ne coborâm
O exprimare ironică: „haidem să ne coborâm să vedem”.
Ps 139 spune că Dumnezeu este prezent pretutindeni, vede totul.
„Coborârea” arată implicarea Lui.
Când oamenii urcă, Dumnezeu coboară ca să-i mântuiască.
Orice efort omenesc de a ne ridica până la cer este inutil și ridicol.
Îndreptățirea prin credință: nu ce facem noi, ci ce face El pentru noi
Isus a coborât la noi, a luat un trup omenesc.

Joi – Împrăștierea
Unitatea este bună, dar nu în rău. (Vezi Anania și Safira!)
Unirea lor era întemeiată pe răzvrătire, pe înălțare de sine.
Babel = poarta lui Dumnezeu
Babel = încurcătură
Împrăștierea avea o dimensiune răscumpărătoare.
Limba vorbită crează unitate teritorială.

Tendința imperialistă de unificare în cursul istoriei: Napoleon, Hitler, U.E.
Imperiile lumii care s-au succedat sunt prezentate împreună, sub imaginea unui monarh, în visul lui Nebucadnețar, ca o putere mondială răzvrătită contra lui Dumnezeu.
Conducătorii lumii au dorit și doresc unificarea pentru a aduce totul în subordonare față de ei, nu față de Dumnezeu.
În unitate este putere, dar decât unitate în rău, mai degrabă împrăștiere, pentru ca influența răului să fie nimicită și cei care doresc, să poată fi credincioși lui Dumnezeu.