Studiul 4 – DARURI PENTRU ISUS
T.M. Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine? Voi înălţa paharul izbăvirilor şi voi chema Numele Domnului; îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului în faţa întregului Său popor. (Ps 16,12-14)
Israeliții, pe lângă zecime, aduceau tot felul de daruri: jertfe pentru păcat, jertfe de mulțumire, daruri pentru săraci și pentru întreținerea tabernacolului, etc.
Generozitatea este însușirea sufletului plin de recunoștință față de Dumnezeu.
1. Duminică – Motivație pentru dăruire
Când cineva îți oferă un dar prețios, te simți îndatorat să răspunzi în același fel.
Dumnezeu ne-a dat un mare dar în Isus și noi răspundem prin darurile noastre.
Însă El nu are nevoie de darurile noastre. Prin ceea ce Îi oferim noi, de fapt se extinde Harul Său asupra altora.
Isus a vorbit despre bani și bogăție. Banii sunt o putere spre rău sau spre bine.
Din 6 versete ale evangheliilor sinoptice, unul este despre bani.
-Matei 6,31-34 – De ce să nu ne îngrijorăm? Ce să căutăm mai întâi?
-Deut 28,1-14 – Ce binecuvântări promite Domnul și care sunt condițiile?
Iubirea de Dumnezeu poate fi o vorbă goală dacă nu o exprimăm și prin daruri.
Darurile pot fi o experiență spirituală valoroasă.
Darurile sunt o expresie a încrederii în Dumnezeu care ne poartă de grijă.
Prin daruri noi nu căutăm bunăvoința lui Dumnezeu ci exprimăm mulțumirea.
-2 Cor 9,6.7 – Care ar trebui să fie dispoziția dăruitorului și de ce?
2. Luni – Ce măsură pentru daruri?
-Deut 16,17 – criteriul: după măsura binecuvântărilor primite
-Ps.116,12-14 – cum voi răsplăti Domnului binefacerile Lui?
Darurile noastre ajută cauzei lui Dumnezeu dar sunt și pentru a fi schimbați de la egoism la iubire.
Neglijarea dăruirii ne afectează spiritual.
3. Marți – Dăruirea și închinarea
Închinarea în N.T. include:
1.Studiul sau Predica; 2.Rugăcinea; 3.muzica; și 4.oferirea de daruri și zecimi.
De trei ori pe an israeliții aduceau zecimile și darurile:
1.Paștele 2.Cinzecimea 3.Sărbătoarea corturilor
Nimeni nu venea cu mâna goală la aceste ocazii. (Deut 16,16)
Oferirea darurilor era o parte din serviciul de închinare.
Exprimarea recunoștinței se face nu doar prin cuvinte, rugăciuni și muzică.
1 Cron 16,29 – Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceţi daruri şi veniţi înaintea Lui, închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte.
Ps 96,8.9. – Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Aduceţi daruri de mâncare şi intraţi în curţile Lui! Ps 116,16-18 – Îţi voi aduce o jertfă de mulţumire şi voi chema Numele Domnului;
- îmi voi împlini juruinţele
Trebuie să împărtășim și cu copiii noștri bucuria aducerii zecimilor și darurilor.
4. Dumnezeu ține cont de darurile noastre
Marcu 12,41-44 – O văduvă săracă aduce doi bănuți în dar.
Darul era mic, dar motivația era valoroasă pentru Isus.
Este singurul dar pe care Isus l-a lăudat vreodată, și acest dar fusese oferit pentru o „biserică” ce se îndepărtase grav de misiunea ei.
Fapte 10,1-4 – Sutașul Corneliu a primit vizita unui înger
Era cucernic și temător de Dumnezeu
Făcea multe milostenii norodului și se închina lui Dumnezeu
Rugăciunea și binefacerea – demonstrează, prima, iubirea față de Dumnezeu și a doua, iubirea față de aproapele.
5. Joi – Proiecte speciale
Cercetările arată că doar 9% din ce avem reprezintă valori „lichide” (bani, depozite bancare, etc) și 91% reprezintă valori „nelichide” (case, mașini, terenuri, alte bunuri).
De regulă noi dăruim din lichidități.
O inimă entuziasmată la un moment dat dăruiește mult mai mult.
Marcu 14,3-9 – Femeia cu vasul de alabastru în casa lui Simon.
Darul Mariei valora salariul pe un an.
Iuda avea să-L trădeze pe Isus pentru mult mai puțin.
Fapte 4,36.37 – Barnaba a vândut un ogor pentru a-l aduce ca dar.
Mat 6,21 – Unde este comoara voastră acolo va fi și inima voastră.
Cum explici faptul că darurile oferite sunt importante atât pentru primitor cât și pentru dătător?
6.Vineri – Îngerul raportor
Dumnezeu notează fiecare dar împreună cu motivația dăruirii.
Chiar dacă darurile nu-și vor atinge scopul, datorită necredincioșiei unora, dăruitorii nu-și vor pierde răsplata. M.vol 2.p.518.